Viorel Băltărețu, Deputat USR Cluj,  a organizat joi, la Cluj-Napoca, o dezbatere cu titlul „Stabilitatea economiei României – prezent și viitor”.

Invitații, reprezentanți ai statului și ai mediului de afaceri clujean, au realizat o analiză imparțială și multidimensională a situației economice prezente, respectiv a perspectivelor pe termen mediu, în contextul economic global și geopolitic regional.

Reprezentanții mediului de afaceri local au răspuns în număr mare invitației organizatorului evenimentului, aceștia participând la dialog cu invitații de marcă.

Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței, a prezentat strategiile pentru menținerea unui mediu concurențial echilibrat în economie.

Cristian Popa, Membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României și fost Director de Investiții al celui mai mare administrator de fonduri de pensii private din România, a oferit o imagine detaliată a tabloului macro-economic românesc și a provocărilor actuale și prognozate ale inflației.

Monica Ivan, Director General al BRK Financial Group SA, a vorbit despre importanța pieței de capital în finanțarea economiei românești.

Claudiu Năsui, Deputat USR și fost Ministru al Economiei, și-a prezentat viziunea pentru menținerea și chiar creșterea rezilienței economice a României în actualul context geopolitic.

Dan Pitic, Antreprenor și Coordonator al Romanian Business Leaders Cluj, a adus în prim plan relația mediului de afaceri cu statul.

Într-o radiografie a economiei românești, gazda evenimentului,Viorel Băltărețu a prezentat atât riscurile sistemice, cât și oportunitățile. La capitolul vulnerabilități, a inclus date despre: inflația crescută (13.8 în medie în 2022); ținta de deficit asumată, de 4.4% din PIB, aproape imposibil de atins; creșterea economică prognozată de 2.5% pentru 2023, cu mici șanse să fie atinsă în mod real; cheltuieli bugetare în creștere cu 8.5% față de perioada similară a lui 2022; cheltuieli cu asistenţa socială în creştere cu 9,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent; o datorie publică care a depășit 50% din PIB, cu rate ale dobânzii relativ mari, în primul rând ca o consecinţă a riscului de ţară ridicat.

“Există, totuși, instrumente pentru a susține creșterea economică și pentru a ameliora inflația și parametrii care prezintă risc crescut: instrumente europene, PNRR, programe operaționale. Dar banii europeni nu vin pur și simplu! Trebuie să facem proiecte, iar guvernul trebuie să implementeze măsurile și modalitățile de finanțare. Trebuie să ne mișcăm repede!”, a arătat deputatul.

De asemenea, fostul antreprenor a tras un semnal de alarmă: “Mediul de afaceri e segmentul care simte cel mai puternic evoluțiile economice. Numărul insolvențelor a crescut, există sectoare ce înregistrează scăderi ale volumului de afaceri. Este deja o problemă cronică lipsa de reciprocitate în relația mediului de afaceri cu statul. Antreprenorii simt că nu sunt sprijiniți, ci doar folosiți ca surse de venit la buget”.

“Tocmai de aceea sunt importante aceste dezbateri, în care cele două părți au ocazia să stea la aceeași masă și să identifice soluții pentru corectarea acestui dezechilibru. Un mediu de afaceri sănătos va avea impact pozitiv asupra nivelului de trai al românilor, prin crearea unei piețe competitive a muncii și venituri la bugetul național.”, a mai spus Băltărețu.

Din intervențiile invitaților:

Bogdan Chirițoiu: “Nu mai suntem coada Europei și a Europei de Est, lucrurile au mers mai bine decât percepem noi. Arată bine peste tot? Nu. Performanța companiilor românești e foarte inegală. Avem companii performante, care au productivitate bună, care exportă, dar avem companii mai leneșe, care stagnează, nu au productivitate bună a muncii, nu sunt profitabile, nu se dezvoltă. Pentru acele zone din economie, soluția e concurența. Din păcate, există rezistență în unele sectoare.”

Cristian Popa: “Pare că lupta va fi lungă cu inflația. E total prematur să vorbim de reduceri ale dobânzii. Am intrat cu un deficit fiscal mare în pandemie, am ieșit cu el la fel de mare. România e singura țară în procedura de deficit excesiv. Ne vulnerabilizează, pentru că suntem dependenți de împrumuturi. E nevoie de ambele politici pentru a reduce inflația: și politică monetară, și politică fiscală… Încă nu vedem recesiunea, dar vedem semne de încetinire: volumul de bunuri vândute a înregistrat o scădere, creșterea economică pe trimestrul 1 nu a fost cea așteptată… Prognozăm ca la finalul următoarelor 24 de luni, inflația să coboare la 3.9% (inflația tuturor bunurilor), respectiv la 4.2&% inflația de bază.”

Monica Ivan: “O economie finanțată preopnderent bancar devine instabilă la diverse socuri, pe când o economie unde componenta de finanțare prin piața de capital este semnificativă, tinde să fie mai rezilientă la șocuri. Ce să facă politicul să fie mai bine? Să listeze statul cât mai multe companii, chiar și cele mai puțin performante (un pachet minoritar), prin atragere de capital pentru dezvoltare, sa le inițieze într-un sistem de guvenrnanță specific societăților listate, să încurajeze autoritățile municipale să apeleze la piața de capital pentru finanțare, să ofere facilități companiilor private, prin PNRR.”

Claudiu Năsui: “România are o situație economică în care avem deficite gemene: avem importauri mai mari decât exporturile și avem deficit bugetar, adică cheltuieli ale statului mai mari decât veniturile. România e dependentă de banii din afară (importuri, PNRR, diaspora), depinde de ce se întâmpla în afara țării. În momentul în care se împuțineaza resursele din afară, se poate întâmpla un scenariu care s-a mai întâmplat: 2008-2009, ultima criză…Puteam să nu avem deficitele acestea, puteam să controlăm deficitul bugetar. Și totuși, nu am făcut-o. Pe primele cinci luni, deficitul e de 2.3%, adică suntem, în fiecare lună a anului, cu deficitul mai mare decât cel de anul trecut. Deci ținta de deficit devine din ce în ce mai improbabilă…Partea de reziliență, de a rezolva aceste dezechilibre trebuie să vină de la noi.”

Dan Pitic: “Statul este un S.A. cu 20 de milioane de acționari, care își aleg președintele și un Consiliu de Administrație, care numesc un CEO, care-și numește, la rândul lui, directorii. Aceștia conduc România S.A., iar noi suntem acționari și clienți. Fac un apel către antreprenori: suntem micul motor, dar dens, al economiei românești. Avem calificarea să spunem ce nu merge bine. Mi-aș dori mai mult curaj în a ne exprima, în a avea pretenții, în a cere, a monitoriza, a fi activi.”

Viorel Băltărețu, Deputat USR